Comitetul vrabiilor

Comitetul vrabiilor.

Au pus afise, sa vina toate vrabiile din Piata sa aleaga un comitet. Vine iarna, cad frunzele din copaci, trebuie sa se organizeze. Au zis sa vina la bai, duminica, dupa ora mesei, sa imbine utilul cu placutul. Treaba e ca nu toate familiile de vrabii luau masa la aceeasi ora, asa ca au venit pe rand,si multe n-au avut rabdare sa aastepte. Cele mai multe au fost vreo opt in acelasi timp, dar unele nu mai aveau timp si au plecat fara sa mai asculte. Una mai tanara si timida se uita de pe margine in timp ce organizatoarea sefa se pierduse cu firea si sarea isterica: “De ce nu vin vrabiile de la toate crengile, din toti copacii? Asa, n-o sa facem niciodata cvorum! Nu inteleg ca vrem sa fim organizate, ca graurii? Ati vazut ca ei zboara impreuna si pot sa manance cate o livada intreaga?”.

Vrabia de la creanga cea mai de jos, din copacul cel mai apropiat a zis “Eu plec. Oricum, strigati asa de tare ca o sa va aud de acasa.”

Celelalte s-au oprit putin din scandal si s-au uitat dupa ea.  

Pana cand un vrabioi nepretenos, cu capul mare, s-a infoiat: “Nu merge asa! O sa faceti cum zic eu!”

O vecina care venise singura, mai slaba de inger, s-a speriat si a plecat.

Caposul, simtindu-se respins, s-a zborsit la celelalte.  Cum adica a plecat aia cand eu am zis sa ma asculte?

Se crede careva mai tare ca mine? Poate tu?

Dar toate i-au intors spatele. Indignate de comportamentul lui barbar.

Au zburat toate, iar batausul, nemaiavand pe cine sa ameninte, s-a carat si el.  A ramas  adolescenta timida de pe margine, care statea la cel mai indepartat copac din Piata. O trimisese maica-sa sa asculte ce se discuta la sedinta si sa vina sa ii spuna. Cand mai cadeau ultimii stropi imprastiati de scandalagiu, fata, care nu intelesese nimic, se intreba: oare eu ce sa-i zic mamei?

  • Distribuie:

Duc aparatul cu mine peste tot. Pozez cand vad ceva ce imi place si am timp. Uneori, cand imi iese cate o poza buna, o arat la lume, sa ma laud.

Lasă un răspuns